Ce e de văzut și făcut în Malaga?


Dacă ajungi în Malaga, în sudul Andaluziei, într-o zi normală, te vor întâmpina mult soare, briza Mediteranei, o seamă de obiective turistice care îți vor capta atenția și-ți vor ocupa tot timpul și oameni cu zâmbetul pe buze. Și s-ar putea să-ți dai seama că o zi nu e de ajuns pentru a vizita Malaga pe îndelete. Situația se complică, desigur la modul fericit dacă pot să mă exprim așa, dacă ajungi în Malaga pe vreme de sărbătoare. Atunci, sigur că nu-ți ajunge o zi. E oare de ajuns o zi să vezi și orașul, să vizitezi cele mai importante obiective turistice, să participi la petrecere și să mai faci și o baie în mare. Răspunsul e foarte scurt: NU!

Am ajuns în Malaga într-o zi frumoasă de miez de august, chiar la debutul sărbătorii orașului, Feria de Malaga. Pe străzile pline de lume atmosfera era electrizantă, localnicii și turiștii petreceau voioși, cot la cot. Muzica live sau în difuzoare, florile, decorațiunile outdoor, procesiunile (de petrecăreți), costumele înflorate erau doar câteva elemente ale unui tablou vesel. Și nu vorbim de un tablou semnat de Picasso, cel mai de seamă fiu al Malagăi, ci de instantanee pe care orice trecător, char și fără talent la pictat, le putea surprinde pe străzile din centrul istoric din Malaga.

La miezul zilei, orașul era deja destul de dezinvolt. Oare ce urma până seara și noaptea? Nu am aflat cum a evoluat situația, eram curioasă ce se întâmplă după lăsarea serii, deși nu era greu de închipuit ce avea să fie în noaptea fierbinte de vară ce urma. Feria de Malaga înseamnă șapte zile de evenimente culturale, spectacole cu muzică și dans-nu lipsește flamenco, desigur-și petreceri stradale. E o sărbătoare a bucuriei și poftei de viață, a distracției pentru toate vârstele.

Ce e de văzut în Malaga când nu ajungi pe vremea Feria de Malaga?

Malaga este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa, fiind fondat  de fenicieni undeva prin anul 1.000 î. Hr., apoi au venit grecii, romanii și arabii. Urbea păstrează urmele trecutului său bogat, nu întotdeauna liniștit și fericit, dar acum te ademenește să-l descoperi mai tânăr și mai vioi ca niciodată. Malaga s-a reinventat și a devenit nu doar un nod comercial important ci și unul turistic și de transport.

Castillo de Gibralfaro. Cel mai bine ar fi să începi să descoperi Malaga mai de dimineață, și nu oricum, ci de pe cele mai înalte culmi ale sale. Mai ales dacă ajungi aici în sezonul cald, ai putea începe să vizitezi Castillo de Gibralfaro, până la instalarea căldurii. Castillo de Gibralfaro are orașul vechi, portul și o parte din țărmul Mediteranei la picioarele sale și ți le oferă și ție. Construit în anul 929 d.Hr. de către Califul de Cordoba pe o fostă incintă feniciană, Castilo de Gribralfaro a fost întărit începutul secolului al XIV-lea, când i-a fost adăugat zidul dublu până la Alcazaba. Castelul este renumit pentru asediul de trei luni la care l-au supus monarhii catolici, Ferdinand și Isabella, care s-a încheiat doar atunci când foamea i-a forțat pe arabi să se predea. Acum, trebuie să recunosc că fortăreței i-au mai rămas doar istoria, poziția privilegiată și o mare parte din ziduri, dar merită o plimbare până aici, sus. Și apoi să cobori la Alcazaba, pe aleea destul de umbrită care urmează zidul de apărare.


Alcazaba este cel mai important punct de referință din Malaga și e considerată cea mai bine conservată fortăreață maură din Spania. Construită pe ruinele unei fortificații romane în timpul domniei lui Abd-al-Rahman I, primul Emir de Cordoba, în jurul anului 756-780 D.Hr. Alcazaba a avut inițial scopul de apărare împotriva piraților. Este cu trei secole mai vârstnică față de mult mai vestitele Alcazar de Sevilla și Alhambra din Granada. Alcazaba a fost reconstruită de sultanul Granadei, Badis Al-Ziri, în perioada 1057-1063, devenind după aceasta reședința conducătorilor mauri.

Intrarea în Alcazaba e în Plaza de Aduana, lângă Teatrul roman. După ce ai pășit de Puerta de la Bóveda, ai toate șansele să te simți un pic dezorientat, căci așa au vrut arhitecții, să întârzie intrarea atacatorilor. Cu cele mai pașnice intenții, vei trece apoi prin Puerta de la Columnas (Poarta Coloanelor), construită folosind coloane romane de marmură și pătrunzi în incinta inferioară a Alcazabei, pe sub Torre del Cristo (Turnul lui Hristos). Aceasta a fost locul în care a avut loc prima slujbă religioasă după victoria asupra orașului de către creștini.


Poți să te oprești și să te odihnești la umbra răcoroasă din Plaza de Armas, o grădină cu fântâni întărită de un bastion pe partea sudică. Scările te poartă apoi către Puerta de los Cuartos de Granada, prin grădini alimentate de un fir de apă.

 

Sus, tronează Palatul Nazari, cu cele trei curți interioare ale sale și turnuri. Torre de la Armadura Mudéjar are tavanul din lemn sculptat iar Torre de Maldonaldo oferă cele mai bune priveliști. Palatul Nazari este destul de vast, cu flori, fântâni, bazine, turnuri, porți și coloane originale din marmură, poți să petreci liniștit câteva ore aici…

Teatrul Roman. La ieșire, nu uita să arunci măcar o privire asupra Teatrului roman, înainte de a te lăsa atras de străduțele pietonale care te vor duce la Catedrală.


Catedrala din Malaga a fost construită între anii 1528 și 1782 pe locul unei foste moschee. Este supranumită La Manquita (o singură mână), pentru că îl lipsește un turn față de planurile originale, din cauza lipsei fondurilor. Pe 18 august 1487, Malaga a fost câștigată de trupele catolice, iar moscheea a fost transformată într-o catedrală și consacrată Santa Maria de la Encarnación. Interiorul opulent are influențe ale stilurilor renascentiste și baroc. Turul de pe acoperiș al catedralei merită efortul de a urca două sute de pași.

Băile arabe-„El Hamman”. Chiar în inima centrului istoric, pe o stradă îngustă a vechiului cartier evreiesc (Calle Tomás de Cózar), la câțiva metri distanță de Muzeul Picasso, se află vechea clădire restaurată (construită în secolul al XVIII-lea) care găzduiește băile arabe. Au saună uscată și umedă, cu zone mai reci cu bazine și fântâni, posibilitatea de a face masaj, dar au o suprafață totală de 190 de mp și o capacitate maximă de 30 de persoane. Așa că e o idee bună să telefonezi în prealabil pentru rezervare.


Muzeul Museo Picasso Málaga este găzduit de Palatul Buenavista și s-a înființat din dorința pictorului (născut aici în 1881) de a avea un spațiu de expoziție în orașul său natal. Colecția cuprinde 233 de lucrări care acoperă 80 de ani de creații între 1892 și 1972. În cele 11 camere ale Palatului Buenavista, puteți vedea cum Picasso se rupe de convenții și pășește pe un nou teren creativ. În timpul reabilitării acestui palat construit în stil renascentist cu elemente ale arhitecturii Mudejar, au fost descoperite ruine feniciene și romane care fac parte acum din muzeu. Muzeul Picasso se află pe Calle San Agustín Nr 8.


-Centrul Pompidou din Malaga este o clădire emblematică și un model cultural unic. Oferă o expoziție permanentă a câtorva zeci de lucrări ale colecției impresioniste a Centrului Pompidou din Paris, invitând publicul să exploreze arta secolelor XX și XXI. Se pot admira lucrări de Francis Bacon, Constantin Brâncuși, Alexander Calder, Marc Chagall, Ernst, Alberto Giacometti, Jean Hélion, Frida Kahlo, Fernand Léger, René Magritte, Joan Miró, Pablo Picasso, Jean Tinguely și Kees Van Dongen. Este primul centru deschis de institutul de artă din Paris în afara Franței, pe Pje Doctor Carrillo Casaux.

Sunt peste 25 de muzee în Malaga, dar cel al Automobilului și Modei și Muzeul Sticlei și Cristalului sunt printre cele mai apreciate de turiști.

 

Citeste continuarea aici


SOURCE AND TAGS


Articole asemanatoare

MADRID