Mancarea traditionala romaneasca


Gastronomia romaneasca, in egala masura ca si cultura, oglindeste, prin fiecare preparat, fascinanta istorie a tarii. Inca din timpuri stravechi, romanii s-au indeletnicit cu vanatoarea, agricultura si cresterea animalelor. Asa se face ca, in bucataria traditionala a acestor locuri, regasim produse intr-o gama variata, de la vegetale si lactate, pana la cele din carne.

Dominatiile altor popoare, dar si migratiile care s-au petrecut de-a lungul vremii, au inlesnit patrunderea influentelor italiene, turcesti, balcanice, sarbesti, germane si balcanice in preparatele acestor locuri. Astfel, pe mesele romanilor a aparut ciulamaua, musacaua, tocanita, ghiveciurile de tot felul, pilaful dar si deseruri precum sarailiile si baclavaua.

Sa nu uitam si despre rolul pe care l-a jucat si Biserica Ortodoxa Romana. Aceasta, prin praznicele marilor sarbatori pe care le-a randuit, a contribuit la diversitatea gastronomica a acestui teritoriu.

Faptul ca romanilor le place mancarea, nu mai este un secret pentru nimeni. Putem petrece ore in sir pentru a alege ingredientele necesare mancarurilor si pentru a le gati. La toate acestea, putem adauga faptul ca ne place sa fim gazde bune pentru cei care ne calca pragul. In plus, mancarea ne ajuta sa socializam.

Preferam carnea iar aceasta trebuie sa fie cat mai grasa posibil. Numerosi tarani inca mai cresc animale in gospodaria proprie pentru a-si asigura hrana. La sate, painea se framanta, in copai largi de lemn.

In categoria mancare traditionala romaneasca, includem atat bucatele pe care consumam in viata de zi cu zi, cat si cele care se consuma cu ocazia diverselor sarbatori. Carne, lapte, cereale, legume, toate sunt pe gustul romanilor si nu numai. Un loc special in randul deliciilor apreciate, il ocupa placintele, dulceturile, dulciurile preparate in casa, in general.

Desigur, exista numeroase mancaruri traditionale romanesti usor de facut. In aceasta categorie intra si atat de gustoasa mamaliga. Taranii agricultori au inlocuit cu ea painea, inca din perioada pre-industriala. Si cum in popor exista multe superstitii, nici mamaliga nu a scapat. Se spune ca nu este bine sa manance cainii mamaliga calda, pentru ca exista riscul sa turbeze.

Mamaliga se deosebeste de polenta italiana prin faptul ca are o consistenta mai putin moale.

In regiunea Vasluiului, circula o legenda conform careia denumirea preparatului provine de la ‘’mama Ilinca’’, numele celei dintai femei care a gatit acest deliciu. A folosit insa mei, in locul malaiului. Alte surse mentioneaza faptul ca numele acestui preparat ar avea origini macedo-romane, un cuvat derivat din’’ mama’’, cu referire la hrana necesara vietii.

Istoricul Nicolae Iorga sustine ca porumbul a ajuns in tara noastra in anul 1690 iar pe Valea Dunarii a gasit conditiile prienice dezvoltarii sale.

Gastronomia romaneasca este un subiect amplu. Drept urmare, merita sa-l tratam in detaliu si sa vorbim despre specificul fiecarei regiuni:

·         Bucataria ardeleneasca are drept specific garniturile dulci, supele cu rantas si sosurile ingrosate cu faina. Boiaua de ardei dulce este un condiment deosebit de popular in preparatele din Ardeal. Ciorbele si borsurile sunt gatite rar, locul fiindu-le luat de supe acrite cu iaurt. Delicioasa este supa de vita cu taitei, dar si cele de fasole si de salata.

Printre ciorbe, se remarca cea de cartofi si cea de cartofi, cu carne de porc.

Desigur, e pacat sa ajungi in Ardeal si sa nu gusti faimoasa varza à la Cluj. Va fi pe gustul tau cu siguranta.

La capitolul deserturi, te poti rasfata cu clatite desavarsite de variate umpluturi.

Ardealul se mandreste cu bauturile sale. In aceasta zona, tuica este mai tare decat in alte regiuni ale tarii. Aceasta se prepara folosind fructe precum prune, piersici si caise care se lasa la fermentat. Este nelipsita de pe mesele festive. Consumata cu moderatie, regleaza nivelul colesterolului si reduce riscul producerii infarctului miocardic.

·         Bucataria moldoveneasca este faimoasa pentru placintele sale. Cu varza, cu carne ori cu ciuperci, toate sunt deosebit de tentante. Desigur, ne putem potoli foamea si cu tochituri si felurite ciorbe, care mai de care mai gustoase.

Carnea de pasare este vedeta preparatelor principale. In perioadele in care nu este post, se foloseste untura in locul uleiului.

Ai ajuns in Moldova si te gandesti la deserturi? Optiunile sunt numeroase. De la vestitul cozonac, pana la invartita, o placinta cu foi subtiri, umplute cu nuca, tentatiile sunt la fiecare pas. Mare grija la silueta.

Rachiul si vinul sunt bauturi care se afla la loc de cinste pe mesele moldovenilor. Si asta nu doar la mesele festive.

·         Bucataria dobrogeana este, in mod detasat, raiului iubitorilor de peste. Retetele traditionale din aceste locuri sunt vechi de sute de ani.

In perioada imediat urmatoare Primului Razboi Mondial, cand statiunile de la malul Marii Negre au cunoscut o dezvoltare fulminanta, bucataria dobrogeana sufera numeroase transformari. Asa se face ca, influenta celor mai mari gastronomii europene isi face simtita prezenta. Sortimentul de mancaruri locale este imbogatit iar savoarea acestora este cu totul aparte.

La capitolul gustari, deosebit de populare in aceasta regiune sunt cele din legume proaspete. Acestea sunt consumate sub forma de salate, insotite de branza, oua si smantana.

Felurile de baza se consuma, de regula, alaturi de garniture din paste fainoase ori orez sau legume.

Malasolca este un preparat la care se foloseste indeosebi stiuca. De o simplitate remarcabila, iti va incanta papilele gustative. In cazul in care ati ajuns in Delta, merita sa-l savurati. 

O particularitate a gastronomiei dobrogene o constituie folosirea frecventa a siropurilor, stafidelor si nucilor. Explicatia o reprezinta influentele turcesti.

Se impune sa vorbim si despre deserturile dobrogene. Si aici se resimte prezenta influentelor turcesti. Daca inca n-ai gustat din vestitele baclavale, e cazul sa o faci.

Ai auzit, cu siguranta, despre vinurile de la Murfatlar. Sunt mandria Dobrogei. De altfel, vinul este o bautura cu traditie in Dobrogea. Primele referiri la activitatea viticola in aceste locuri le face poetul Ovidiu, cu ani buni inaintea erei noastre.

Cinstit este sa vorbim si despre deliciile din Muntenia si Oltenia. Aici, mancarurile au numeroase influente frantuzesti si turcesti. Asa se face ca, in Oltenia, deosebit de populare sunt branzeturile, pestele, carnea de porc si pasare, dar si legumele. Cand ajungi in aceasta zona, merita sa savurezi ciorba de praz si cea de stevie. Adevarate delicii si excelente mancaruri pentru perioadele de post.

In Muntenia, la acrirea ciorbelor se foloseste borsul. Aceasta regiune este ‘’caminul’’ tuslamalei si al ciorbei de burta. Desigur, te mai poti infrupta si din alte bunatati: stufat de miel, ostropel de pasare, tocanite felurite si peste la cuptor.

In aceasta zona, deosebit de popular este vinul. Lucru evident, daca ne gandim ca regimul climatic permite extinderea perioadei de vegetatie la 185 de zile.

Mergem sa ne umplem farfuriile si in Transilvania. In aceste locuri, ne ademenesc ciorbele cu tarhon, carnea de porc afumata, placintele satioase si tocanitele.

In regiune, se bea cu placere palinca, care are la baza fructe precum afine, prune, gutui, pere, cirese, dude, gutui, mere ori visine. Si lemnele cu care se aprinde folul nesesar pregatirii acestei bauturi este important. Cele mai potrivite sunt lemnele de fag.

Iata cateva dintre preparatele care se bucura de o mare popularitate in randul turistilor straini si care ne vin in minte atunci cand spunem mancare traditionala din Romania:

1.       Sarmalele reprezinta un preparat deosebit de iubit pe intreg teritoriu al bazinului mediteranean. Are la baza carne tocata de pui, porc, oaie si vita, amestecata cu diverse mirodenii si orez, invelita mai apoi in fruza de varza murata, stevie, vita de vie, spanac sau chiar hrean.

Atunci cand este post, umplutura din carne poate inlocui cu pasat, alaturi de legume. Si, daca vreti sa respectati intocmai reteta originala, trebuie sa stiti ca sarmalele se gatesc in oala de lut, pe fundul careia se aseaza boabe de piper, bucati de soric afumat si frunze de cimbru. Pentru ca rasfatul sa fie complet, sarmalele se consuma alaturi de smantana si mamaliga.

Si, pentru ca tot am vorbit mai sus despre mamaliga, cand ne asezam la masa in Romania, ne rasfatam si cu

2.       Mamaliga cu branza si smantana. Este preparat pe care il vom gasi in meniul oricarui restaurant cu specific traditional care se respecta. Poate si pentru ca se gateste cu usurinta, este nelipsit de pe mesele romanilor de rand si nu numai. Se gateste in numeroase variante: cu telemea, branza de burduf ori proaspata sau chiar cas dulce. Mai mult decat atat, este si pe placul celor mici.


3.       Ciorba de potroace este una dintre cele mai renumite din categoria sa. Este nelipsita mai ales dupa o petrecere stropita cu mult alcool. In dimineata de dupa nunta, acest preparat reuseste sa adune din nou oaspetii la masa, fiecare dornic sa alunge starea de mahmureala.

Se prepara folosind organe si tacamuri de gaina sau pui, ceapa, morcov, pastarnac si telina. Smantana este nelipsita si, probabil ca si aceasta este unui dintre motivele pentru care aceasta mancare are un gust atat de bun.

Sunt multe motive pentru care merita sa petreceti un sejur in Romania. Frumusetea acestor locuri este de necontestat. Insa bunatatile pe care le puteti savura in aceste locuri sunt un adevarat rasfat pentru papilele gustative ale oricarui pofticios.

 


SOURCE AND TAGS