Ca destinatie turistica, Croatia are de oferit soare, plaja, mare si porturi fermecatoare. Poate parea surprinzator pentru multi, dar si Zagrebul, capitala, cu aerul sau medieval si burghez, merita din plin sa fie vizitat fie intr-un circuit fie intr-un city break.

De abia in 1850 cele doua orase de pe deal, Kaptol si Gradec, au devenit orasul Zagreb. Kaptol era mai distins, cu catedrale si un palat episcopal, in vreme ce Gradec avea mestesuguri infloritoare. Casa veche din piata centrala Trg bana Jelacica, intre partea de jos si cea de sus a Zagrebului, gazduieste astazi cafenele si galerii de arta. In vreme ce partea „de sus" e foarte vesela si dinamica, cea „de jos" e mai culturala, cu multe muzee renumite si cu vestita „potcoava verde" din partea de jos a orasului construita in stil clasic de Milan Lenuci, in ansamblul unui parc in forma de potcoava.

Imprejurimile capitalei, numite Zagorje, sunt, de asemenea, seducatoare cu deliciile lor culinare si cu marturiile lor istorice. In restaurantele din mijlocul viilor se servesc cele mai bune vinuri croate alaturi de fripturi, carnati sau pastravi proaspeti. Merita sa fie vazute si fortaretele, ca Veliki Tabor, cu fundatiile sale gotice si fortificatiile din perioada Renasterii. In razboiul din secolele XV si XVI aceste fortarete au rezistat multa vreme in fata otomanilor.

Marele iugoslav Josip Broz Tito e comemorat la Kumrovec, unde s-a nascut in 1892. Nu numai casa parinteasca, ci si intreaga zona prezinta cel mai autentic stil national, fiind, de altfel, conservata ca sat traditional croat. Putin mai departe de Zagreb se afla satul Hlebine din Podravina. Oamenii de aici par cu totul singulari, ei fiind vestiti pentru picturile naive in culori clare cu accente rustice, bine cotate pe piata internationala. Ivan Generalic (1914-1992) este cel mai faimos vlastar al acestui sat de pictori, dar in galeria locala de arta naiva croata sunt expuse si lucrarile altor artisti locali de mare talent.

De-a lungul coastei croate, granita dintre pamant si mare paleste si arhipelagul se alatura parca uscatului. Unele insule par atat de aproape, ca-ti vine sa le atingi, in vreme ce altele mai indepartate, de pilda Cres sau Pag, sunt risipite si acoperite cu maquis, pini si jnepeni. Vita de vie si pomii fructiferi cresc pe insule cum ar fi Krk si Hvar. Arhitectura in stil venetian imprumuta oraselor de coasta personalitatea sa, multe din aceste orase fiind construite pe fundatii romane. Putine lucruri s-au mai pastrat in buna stare, bunaoara amfiteatrul roman din Pula, vilele din Brijuni si palatul lui Diocletian din Split. Frescele bazilicii Euphrasius din Porec din perioada bizantina pun in umbra toate celelalte monumente culturale ale epocii. Arhitectura si arta aflate la incrucisarea stilului gotic cu cel al Renasterii se remarca in edificii fara egal, cum sunt catedralele din Sibenik si Trogir. Istria si Dalmatia sunt un adevarat tezaur al comorilor de arta si arhitectura europeana, si UNESCO a inscris mai multe dintre acestea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial.

Majoritatea celor care vin in vacanta viziteaza coasta croata mai ales pentru statiunile sale dinamice de vacanta. Nu exista aproape deloc plaje cu nisip, tarmul e numai pietris si roca, dar asta e in avantajul apei, pentru ca nu exista nici un alt loc in Europa de Sud cu o mare atat de cristalina prin care poti vedea fundul pana la o adancime de cativa metri. Losinj, cu canalul sau artificial, si Krk, cu abundenta de paduri, sunt cele mai populare statiuni de bai din partea de nord; in sud se disting Hvar si Korcula, dar nu pot fi lasate deoparte plajele nenumarate incepand de la Umag, din peninsula Istria, si pana la Dubrovnik.

Multe din statiunile de vacanta erau destinatiile preferate de inalta societate europeana inca de la inceputul secolului XX, unele statiuni pastrand inca ceva din ambianta de odinioara. La Lovran si Opatija in golful Kvarn, cladirile in stil Art Nouveau, hotelurile clasice in „galben de Habsburg" si promenadele incantatoare de pe faleze afiseaza un aer de irezistibila nostalgie. Cavtat de langa Dubrovnik mai are acea atmosfera incantatoare din epoca de glorie, cu palate restaurate si cu case de vara, printre atatea alte comori.

Cel mai renumit parc national al Croatiei este Plitvice, situat cam la 100 km departare de Senj. Aici „zburdau" echipele germane de filmare ale westernurilor cu Winnetou inca din anii 1960. Cele 16 lacuri legate intre ele prin cascade formeaza un decor magnific pentru tot felul de aventuri. Paduri dese umbresc cararile amortite, cu toate ca potecile sunt inviorate mereu de apa care salta, improasca si bolboroseste fara incetare. Ierburile si algele tasnesc ca niste barbi acvatice din apa curata, de cristal.

In afara de Plitvice, Parcul National Krka de langa Sibenik merita si el vazut. Este un peisaj acvatic nemaiintalnit, cu apa care vuieste peste colturi de stanca in zbaterea ei catre mal, serpuind printre cheiuri. Se gasesc aici mori de apa si o manastire franciscana.

In ziua de Craciun a anului 1991, putin i-a lipsit elegantului oras Dubrovnik sa nu dispara pentru totdeauna. Armata iugoslava care asedia orasul a facut tot ce i-a stat in putere ca sa dea o lectie crunta Croatiei, distrugand unul din cele mai frumoase centre urbane. O ploaie de vreo 2.000 de obuze a cazut peste orasul vechi in spatele zidurilor renascentiste si a distrus majoritatea acoperisurilor, dar, daca te plimbi de-a lungul celor 2 km imprejurul orasului vechi, nu vei vedea din distrugerile razboiului decat ceva ce seamana cu niste petice rosii pe imbinarea de tigle a acoperisurilor vechi. Si zidurile cetatii sunt inca in stare buna. Fatadele in culori deschise ale caselor de pe promenada Stradun stralucesc din nou cu o eleganta impecabila, in timp ce arcadele palatului Sponza si ale palatului prezidential isi arunca umbrele peste trecatori ca si cum bombardamentele si suferintele n-ar fi existat niciodata. Faptul ca Dubrovnikul a supravietuit razboiului si ca si-a pastrat frumusetea face ca o calatorie aici sa fie si mai imbucuratoare.

Ragusa, asa cum se numea la inceput Dubrovnikul, era un oras comercial puternic. Bogatiile sale se reflecta in arhitectura impozanta a bisericilor, a manastirilor si a palatelor. Stilul arhitectural e predominant gotic venetian si renascentist. Cu toate acestea, Venetia n-a reusit niciodata cu adevarat sa-si subjuge rivalul de pe cealalta parte a Adriaticii. Locuitorii din Ragusa au incheiat afaceri profitabile, dupa caz, cu turcii, venetienii sau habsburgii si au ramas fideli doar fata de ei insisi pana la cucerire, a lor de catre Napoleon, la inceputul secolului XIX. ln anumite privinte, acest lucru e valabil si astazi. Cetatenii orasului Dubrovnik au muncit din greu sa-si reconstruiasca orasul devastat si sunt in masura sa primeasca vizitatori din toata lumea, care le admira capodoperele arhitecturale.

Vaccinari: Nu se cer vaccinari, dar se recomanda imunizarea impotriva encefalitei produse de capuse daca vizitati zone impadurite vara.

Vama: Se pot introduce articole de uz personal, cantitati limitate de tigari, bauturi alcoolice si parfumuri echivalente a 300 kuna. Bunurile de valoare trebuie declarate. Introducerea sau scoaterea de valuta straina e limitata la 15.000 de kuna. Vizitatorii trebuie sa se inregistreze la politie in 24 de ore de la sosire, daca nu stau in hoteluri. 

Moneda si mijloace de plata: 1 kuna (K) = 100 lipa. Exista bancomate. Cecurile de calatorie pot fi preschimbate la toate bancile si birourile de schimb valutar. Principalele carti de credit sunt acceptate in hotelurile si restaurantele mari. Cateodata se accepta si plata in euro sau dolari americani.

Transport: Reteaua de drumuri si de cale ferata este bine construita. Exrista legaturi cu autobuze intre zonele principale. Feriboturi circula dinspre interior catre insule, dar si intre insule, precum si spre Grecia si Italia. Aeroporturi international: exista la Zagreb, Dubrovnik, Split si Puia. Pentru soferi: Permisul de conducere national si certificatul de inmatriculare a masinii sunt suficiente. Se recomanda o asigurare carte verde. Limita de viteza e de 50 km/h in localitati, 80-100 km/h in afaralocalitatii si de 110 km/h pe autostrada (unele cu taxa). Se circula cu faza scurta aprinsa tot timpul. Folosirea telefonului mobil in timpul condusului este interzisa; la fel si consumul de alcool. Se circula pe dreapta.

Cazare: Pe litoral si pe insule sunt o multime de hoteluri, case de oaspeti si campinguri.

Perioada optima de vizitare: Pe coasta Adriaticii cea mai buna vreme e din aprilie in octombrie, iar in interior -de primavara pana toamna.

Numere de urgenta: Politie 92; Salvare 94; Asistenta rutiera 987 (HAK)