Franta este una dintre cele mai populare destinatii de vacanta din Europa. Peste 75 de milioane de vizitatori straini vin aici in fiecare an. Motive sunt multe: frumusetea peisajelor, bucataria fenomenala si un numar nesfarsit de locuri si de lucruri de vazut. Exclusivismul de odinioara a fost inlocuit de turismul modern de masa, inclusiv in zonele montane, unde statiunile pentru sporturile de iarna se inmultesc.

Inceputurile turismului modern in Franta se gasesc la jumatatea secolului XVIII, cand britanicii au fost primii care si-au petercut iarna pe Coasta de Azur, ca sa evite pentru cateva luni clima aspra de acasa. In 1772, plaja de la Nisa a fost terasata si s-a construit o promenada. Cinci ani mai tarziu, s-au infiintat acolo primul teatru si primul cazinou.

Promenade des Anglais, construita intre 1822 si 1824 la Nisa, isi datoreaza numele englezilor care au facut ca orasul sa devina notoriu. Hoteluri mari, vile spendide, parcuri exotice, saloane si cazinouri formeaza facilitatile de lux ale orasului care era odata foarte prizat de nobilimea Europei si de cei din clasa medie superioara. Centrele turistice de pe Coasta de Azur, care s-au dezvoltat ulterior, au fost Cannes, Monte Carlo, Menton, Hyeres si multe altele. Coasta vestica a Aquitaniei, la Biarritz, precum si statiunile de vacanta de la Deauville si Trouille, in Normandia, erau, de asemenea, foarte populare.

De atunci insa, situatia s-a schimbat. In 1930, pentru prima oara, s-au inregistrat mai multi turisti veniti vara decat iarna pe Coasta de Azur. Multe hoteluri care inainte erau inchise vara si-au mutat perioada de repaus in lunile de iarna. Inca si mai uimitoare urmau sa fie schimbarile pe care le presupunea turismul de masa. Turistii de vara nu mai erau intersati de saloane si de foaiere, ci voiau in principal sa stea pe plaja, asa incat pana si clasicii hotelieri s-au adaptat la noile cerinte creand spatii de cazare, in special hoteluri-bloc cu apartamente largi, ca sa nu mai vorbim de cele aproape un milion de locuri pentru corturi si rulote, disponibile in toata tara.

Chiar daca dezvoltarea moderna a turismului pentru straini a adoptat forme neobisnuite (asezarile de pe culmile Coastei de Azur sunt ingrijoratoare din pricina impactului negativ asupra peisajului), Franta a reusit cat de cat sa previna construirea de complexe gigantice urate, asa cum sunt cele din Spania, pe Costa Brava sau pe Costa de! Sol. Dar sunt si urmari pozitive ale acestui efort continuu de adaptare la cerintele turismului de masa. De pilda, in cadrul planificarii regionale s-au construit sase centre turistice cu o capacitate de circa 100.000 de paturi in mijlocul fostei mlastini odinioara nelocuite din zona de coasta dintre gura Ronului si Pirinei. Cladirile in forma de piramide din La Grande Motte sunt nelipsite din paginile cataloagelor agentiilor europene de turism.

Francezii au anumite idiosincrazii in comportamentul lor de vacanta, care nu sunt atat de raspandite in alte tari europene. Un vis al fiecarui francez este "resedinta secundara", un apartament sau o casa de vacanta fie pe litoral, fie in tara, si exista cu sutele de mii in Franta. Peste 70% din capacitatea de cazare din sectorul turismului intra doar in aceasta categorie. Multe din aceste resedinte secundare sunt foste proprietati familiale, pastrate timp de generatii atunci cand familiile au fost nevoite sa se mute la oras pentru slujbe mai bune.

Majoritatea blocurilor de apartamente de pe litoral sau din statiunile montane au fost construite numai ca apartamente de vacanta pentru particulari. In prezent, aceasta categorie de cazare reprezinta un factor important, mai cu seama in zonele rurale. Multe agentii sunt specializate in achizitionarea de astfel de proprietati, pe care le vand atat francezilor nativi, cat si cetatenilor din tarile Europei de Nord.

In turismul de iarna s-a constatat o crestere considerabila. Dezvoltarea aici se desfasoara invers decat pe litoral. Chamonix in Haute Savoie avea deja 12.789 de turisti in vara anului 1865. De abia dupa Primul Razboi Mondial s-au construit primele facilitati pentru sporturile de iarna, la Megeve, la initiativa baronului Rothschild. In 1924 s-au tinut la Chamonix primele Jocuri Olimpice de Iarna. Cu Grenoble (1968) si Albertville (1992) inca doua editii ale Jocurilor Olimpice de Iarna au avut loc pe taram francez. In prezent, aproape ca nu mai exista nici o vale din Alpi care sa nu aiba partii modeme si teleferice. La Plagne, Trois Vallees, Tignes, Meribel, Alpe d'Huez si multe altele sunt centre moderne pentru sporturile de iarna, unde au loc competitii internationale.

Alte regiuni muntoase din Franta (Masivul Central, Jura, Pirineii si Vosges) se dezvolta constant in ce priveste capacitatile pentru sporturile de iarna, mai cu seama de cand procentul de turisti din sezonul de iarna a crescut vertiginos in ultimele decade. Acest lucru a contribuit la intensificarea turismului din strainatate si la intarirea bazei economice a regiunilor montane. Cu toate acestea, pretul pe care il plateste mediul pentru o astfel de dezvoltare este adesea ridicat.

Fiecare regiune a Frantei se remarca prin anumite preparate specifice, dar este o gama atat de mare de alegeri posibile, incat fiecare gust poate fi satisfacut.

Cele 75 de milioane de turisti straini care sosesc in fiecare an in Franta confirma pe deplin acest lucru. Mancatul sau bautul sunt activitati sociale foarte importante in Franta. Nu degeaba deliciile culinare ale tarii si vinurile se bucura de o atat de mare reputatie in toata lumea, reprezentand expresia stilului francez de viata. Aproape nici o alta tara nu are atat de multi bucatari renumiti. Pentru francezi, placerea unei mese cu mai multe feluri nu e doar un simplu exercitiu de nutritie - e o sarbatoare in sine.

Exista patru variante ale bucatariei frantuzesti: vestita haute cuisine, care e pregatita la perfectie in restaurantele de top din Franta, la cuisine bourgeoise, bucataria cetateanului obisnuit, la cuisine regionale, bucataria unei anumite regiuni, si la cuisine improvisee, bucataria improvizata, asa cum se serveste in bistrourile mici familiale si in restaurante.

Ar trebui remarcate cu precadere marile diferente regionale dintre stilurile bucatariei franceze. Numai in sudul Frantei sunt circa 500 de retete diferite de peste. O linie de demarcatie gastronomica este linia unt-ulei de masline. In nord se foloseste mai degraba untul la gatit, in vreme ce in sud, francezii gatesc cu ulei de masline. O parte indispensabila a mesei franceze este bagheta, painea alba, lunga, pe care in fiecare dimineata, in fiecare oras sau sat, o vezi purtata de majoritatea populatiei de la brutarie acasa.

Printre felurile clasice sunt si quiche, casssoulet (tocanita din came de pui sau iepure cu fasole, o specialitate din Languedoc), bouillabaisse (ciorba de peste) si ratatouille (un fel de mancare din legume din Provence).

Vinul si sampania frantuzeasca sunt renumite in toata lumea si multi francezi consuma un pahar de vin rosu sau alb atat la dejun, cat si la cina.

Capitala franceza e inconjurata de cinci noi orasele (VilIes nouvelles), ca niste sateliti, dintre care unul iese in evidenta: Marne-la-Vallee.

A trecut multa vreme de cand era Mecca iubitorilor de arhitectura moderna, dar aici e locul unde se afla cel mai mare parc de distractii din Europa, Disneyland Paris, chiar la portile Parisului. Disneyland Paris e un oras in sine, cu forma circulara si zone diferite in functie de tematica si de functionalitate. Complexurile de hoteluri in stil american sunt situate alaturi. Legaturi speciale de pe autostrada si o linie catre TGV constituie infrastructura necesara ca sa poata fi intampinate masele de vizitatori. Au fost investite mai mult de 5 miliarde de euro pentru crearea a inca unui “cel mai fericit loc de pe pamant” - cel putin asta a fost dorinta lui Walt Disney (1901-1966) cu ocazia inaugurarii parcului Disneyland din Anaheim, langa Los Angeles, in California, in 1955. Dar Europa nu e America. La Disneyland Paris sau la Disney World din SUA te distrezi la fel de bine, dar cei 11 milioane de vizitatori pe an estimati, care ar fi trebuit sa ajute la recuperarea investitiei, nu s-au aratat. Conceptul de concentrare tematica a industriei turismului, bazat pe model american, nu pare sa fie transferabil neconditionat in Europa.

Vaccinari: Nu se cer vaccinari. Vama: Cetatenii din tarile UE nu au restrictii in privinta bunurilor de uz personal cu care intra sau ies din tara. Exista obligativitatea declararii valutei straine sau nationale echivalente a 10.000 euro sau mai mult.

Moneda si mijloace de plata: 1 euro = 100 centi. Exista bancomate. Cecurile de calatorie pot fi schimbate la toate bancile si birourile de schimb valutar. Principalele carti de credit sunt acceptate in toate hotel11rile, restaurantele si magazinele.

Transport: Sistemul rutier si cel feroviar sunt foarte bine dezvoltate. Trenuri expres leaga orasele mari. Raurile si canalele sunt navigabile pe o intindere de 6500 km. Exista curse regulate de vapoare pentru Corsica. Cele moi importante aeroporturi sunt la Paris, Marsilia, Nisa, Bordeaux, Toulouse, Biarritz si Lyon.

Pentru soferi: Permisul de conducere national si certificatuI de inmatriculare a masinii sunt suficiente. Se recomanda o asigurare carte verde. Limita de viteza e de 50 km/h in localitati, 90 km/h in afara localitatii si de 110-130 km/h pe autostrada (cu taxa). Folosirea telefonului mobil in timpuI condusului nu e permisa decat cu utilizarea sistemului hands-free. Limita de alcoolemie: 0,5. Se circula pe dreapta.

Cazare: Hotelurile si motelurile se impart in functie de standard in cinci categorii. Logis de France si Auberges rurales incearca sa ofere un confort sporit in zone rurale. Case de vacanta si apartamente sunt disponibile pe litoral si la munte. Exista numeroase locuri de campare si hosteluri pentru tineri peste tot in tara.

Perioada optima de vizitare: Sezonul de inot pe Coasta de Azur e din mai pana in octombrie, iar pe coasta Atlanticului, la mijlocul verii. Toamna puteti viata zonele viticole. Sezonul de schi in Alpi si in Pirinei tine din decembrie pana in aprilie.

Numere de urgenta: Numar european de urgenta 112; Politie 17; Salvare 15; Pompieri 18; Asistenta rutiera 0800/089222 (AIT-Assistance)